Dragii mei,
Suntem zilnic sfătuiți să facem mișcare. Sfatul este bun. Dar ce mişcare să facem?
Mișcarea este ca o doctorie. Doctorie pentru sănătate. Dar orice doctorie are indicații: când să o iei, câte pastile sau injecții pe zi, cât timp, cu multe indicații și contraindicații, precum și alte informații. Dacă acestea nu sunt respectate, omul nu se vindecă sau poate să-i facă chiar mai rău sau, Doamne ferește, i se poate întâmpla să ajungă mai repede printre stele…Da, da! Nu exagerăm. Tot ce se poate întâmpla cu o doctorie se poate întâmpla și cu cei ce nu consideră mișcarea și ca un medicament.
Pentru a fi mai bine, repede și ușor înțeleși, vă oferim câteva rânduri din cartea „Alergăm pentru sănătate: din tainele eforturilor fizice”, de Silviu Dumitrescu – autor de mare experiență care a publicat această carte la vârsta de 92 de ani.
Silviu Dumitrescu – autor și antrenor emerit al Atletismului Românesc
Vă invităm să aflaţi, în rândurile care urmează, din tainele pe care le ascunde fiinţa umană, descoperite până acum de ştiinţa şi experienţa noastră personală şi care, credem noi, vă vor fi de folos ca să înţelegeţi ce implicaţii are efortul sportiv asupra trupului vostru.
În acest articol vă vom oferi câteva idei din capitolul IV al cărții despre Inima, motoraşul fermecat.
Nu întâmplător inima este simbol al dragostei şi prieteniei, dar şi al vieţii şi al morţii şi am putea spune cel mai perfecţionat motor care se cunoaşte până în prezent. De aceea, dacă nu i se acordă atenţia cuvenită acestui muşchi, fiindcă în ultimă analiză inima este un muşchi, riscăm grave necazuri, uneori chiar viaţa.
Iată câteva cifre uimitoare despre inimă. La un om obişnuit, inima pompează în jur de 5 litri de sânge pe minut. Aceasta înseamnă că într-o viaţă de om (60 de ani) ea pompează 15.768 vagoane de sânge, ceea ce ar echivala cu o garnitură de tren lungă de la Bucureşti la Cluj Napoca!
Ca orice muşchi, inima se adaptează la solicitările la care este supusă. Astfel, la un sedentar în stare de repaus ea aruncă la o pulsaţie (sistola) în jur de 70 de mililitri de sânge, iar în efort până la 120 de mililitri, în timp ce la un sportiv antrenat, datorită dezvoltării cavităţilor şi a elasticităţii fibrelor musculare care o compun, inima poate ajunge să livreze organismului până la 40 litri de sânge pe minut (200 contracţii x 200 mililitri).
Un motoraş minune cu asemenea performanţe trebuie însă bine îngrijit, menajat şi protejat. Cum? Pe lângă evitarea abuzului de alcool, de tutun, de sare, alimentaţie neraţională, stresul puternic sau probleme grave sufleteşti (de unde şi expresia românească „A murit de inimă rea”), inima, ca orice muşchi, trebuie încălzită. Nu sunt recomandabile eforturile bruşte de intensitate mare. Pentru aceasta, este necesară încălzirea. Se pot executa exerciţii de gimnastică sau mobilitate.
Aceeaşi gradare a intensităţii efortului trebuie respectată şi în decursul zilelor de antrenament, mărind dificultatea efortului treptat, după săptămâni şi chiar luni de adaptare la efort.
Dar un prieten foarte bun, care nu greşeşte niciodată şi vă poate da sfaturi excepţionale este pulsul, despre care vom vorbi cu viitoarea ocazie.
Cartea domnului Silviu Dumitrescu, „Alergăm pentru sănătate: din tainele eforturilor fizice” o găsiți la Libraria Eminescu din București. (www.librariaeminescu.ro)
Înainte de alergare trebuie să vă rezervați timp pentru încălzire.
Începe cu o plimbare în pas vioi pentru a pune sângele in miscare. Grăbește ușor pasul, până când ajungi la o formă moderata de jogging. Apoi, urmeaza cateva exercitii simple:
– Stai dreapt, brațele pe lângă corp, apoi ridică pe rând fiecare genunchi cât de sus poți. Poți efectua acest exercițiu mergând sau pe loc.
– Stai drept, brațele pe lângă corp, picioarele apropiate și sari cu ambele picioare simultan, încercând să-ți atingi posteriorul cu călcâiele. Sari de 2 ori, fă o pauză de 1-2 secunde, apoi sari iar de 2 ori.
– Fandări din mers: fă o fandare în față cu piciorul stâng lăsându-ți corpul în jos până când gamba piciorul drept este aproape paralelă cu solul, apoi ridică-te, adu piciorul drept în față și repetă mișcarea. Pe tot parcursul exercițiului, ai grijă să menții spatele drept și abdomenul ușor încordat.
Exercițiile de stretching, de asemenea, îmbunătățesc flexibilitatea și reduc semnificativ riscul de accidentare.
Dacă îți dorești să alergi mai mult și mai bine, nu sări peste etapa de încălzire pentru că nu doar că te vei supune unui risc crescut de accidentare, dar vei obosi în doar câteva minute, în special dacă nu ești obișnuită cu efortul fizic.
O să postăm săptămânal articole din cartea domnului Dumitrescu și din alte surse despre alergarea corectă și sănătate care să vă ajute și să vă inspire.
